Arhive lunare: august 2011

Protejat: tristete

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza, te rog introdu parola mai jos:

Reclame

Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Din categoria jurnal

Sperietura

Revin dupa o luna si jumatate! Mi-e teama ca am pierdut batalia cu timpul. Nu reusesc sa mai tin pasul cu trecerea lui. Sunt atat de obosita si de stresat… cu greu reusesc sa-mi mobilizez fortele sa scriu aici.  Am cazut intr-o letargie ce ma sperie si nu ma lasa  deloc sa-mi revin.

M-am trezit speriata. Am adormit greu, dupa ora 2 noaptea si la 6,30 m-a trezit motanul incercand sa-mi deschida usa. L-am auzit frecand cu unghiute, dar nu l-am luat in seama. De obicei doarme cu mine, dar azinoapte am vrut sa ramana geamul deschis si l-am lasat sa doarma cu Suri in sufragerie, sa nu cumva sa cada, cum a mai facut de cateva ori. Convinsa fiind ca nu poate deschide usa, am dormit in continuare. Totusi, sa nu subestimezi niciodata inteligenta unei fiinte vii. A deschis usa!! Si culmea, a si proptit-o sa ramana deschisa! Acum ceva timp in urma le-a cumparat un soarece imens, de sfoara, sa-si ascuta unghiile pe el si sa-mi crute fotoliile din sufragerie. Nu l-au folosit niciodata, chiar l-au urat, nu inteleg din ce cauze. In iarna il puneam despartitor intre usa si toc, sa nu mai fie motanul meu nevoit sa se chinuie sa traga cu labuta de usa cand vrea la baie. Aveam pe atunci impresia ca e neputincios. De vreo 2 luni, poate mai bine, soarecele a ajuns prin sufragerie, vai mama lui, neluat in seama de nimeni. In dimineata asta, motanul si-a proptit singur usa cu el!! L-a carat din sufragerie si s-a chinuit de a deschis usa si l-a bagat in vechiul loc de proptea. Sunt inca sub influenta acestei constatari!! Sunt speriata, ma doare stomacul de cat de strans este, ma doare ficatul, sunt ametita si-mi vine sa vomit. De oboseala si de sperietura. Doamne, ce chestie!!

PS

Am aflat ca de fapt fiica-mea ii pusese motanului meu soarecele in brate!! :))

A tot frecat saracul la usa, pana i s-a facut ei mila si i-a deschis usa. Si ca sa nu mai riste sa se inchida din nou, a proptit-o cu soarecele. Uite asa era sa-mi sara sufletul!

 

Scrie un comentariu

Din categoria jurnal