Just walk away – doar o poveste

A fost o vreme când îţi simţeam sufletul în palmă. Cald fremătător, bun.
I-am încredinţat atunci sufletul meu. Trist, rănit, temător.
Un timp l-ai încălzit cu răsuflarea ta fierbinte. L-ai răcorit apoi ţinându-l la piept, pe pielea ta ca o adiere de primăvară răcoroasă. O vreme m-ai iubit. M-ai făcut să simt că toată lumea e a mea, eu, cea care nu ridicase ochii din noroi până atunci.Apoi ai pus între noi un munte de gheaţă. Mi-ai spus ” topeste-l şi vei ajunge la mine”.
Şi de ani buni dragostea mea fierbinte încearcă să topească gheaţa. Are răni adânci pentru că au fost zile în care s-a apropiat prea tare şi s-a lipit cu totul de gheaţa transparentă.Cu greu a reuşit să se dezlipească lăsând tribut gheţii bucăţi intregi din ea.
Nu s-a oprit, a mers mai departe. Când am avut impresia că muntele a rămas doar o pojghiţă de gheaţă pe o băltoacă firavă, ai trecut peste ea şi ai ridicat în loc alt munte. Şi-ai spus „ce rost mai are?”Ai şters dintr-o mişcare toată truda dragostei. Cât te-am iubit, cât m-ai iubit… e praf acum.  Adună-te din praf, suflete şi ridică-te în picioare. Mai ai mult de mers până când odihna binefăcătoare îţi va fi îngăduită.
Ridică-ţi zidul protector şi nu-l mai dărâma pentru alte buze ce-ţi vor şopti minciuni dulci.

Anunțuri

Un comentariu

Aprilie 10, 2013 · 6:15 am

Un răspuns la „Just walk away – doar o poveste

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s