Chec pufos

Fotografie-0409

A fost un weekend minunat, cu soare si căldură aşa cum nu credeam că o sa mai vină. Zilele acestea au fost o adevărată desfătare.  Şi pentru că a fost frumos, normal că scrisul a avut  de suferit. Parcă m-a chemat mai tare soarele de afară decât ecranul computerului. Oboseala îşi spune cuvântul…

Azi a fost totuşi duminică şi m-am gândit că nu ar fi bine să treacă fără să o sărbătorim un pic. De la cremă de zahăr ars am ajuns la un chec pufos şi marmorat. După cremă trebuia să aşteptăm prea mult până s-ar fi răcit s-o putem savura. Checul s-a topit cald pe jumătate 🙂 .

Hai să vă spun şi vouă reţeta, poate v-am făcut poftă şi vreţi să îl gustaţi pe viu, nu doar virtual.

Pentru 3 checuri mari aveţi nevoie de:

– 6 ouă

– 250 gr zahăr

– 6 linguri de apă rece

– 300 gr faină

– arome ( rom, vanilie, coaja de portocală, ce vă pofteşte inima )

– un praf de sare

– şase linguri de ulei

– 3 linguri de cacao.

Mai trebuie hartie de copt pentru tapetat tavile, putin ulei pentru uns, un picuţ de făină tot pentru tapetat şi bineînţeles zahăr pudră pentru aspect.

Hai să trecem la preparare. Nu e deloc greu, o să vedeţi.

Mai întâi separăm albusurile de gălbenuş. Uşurel, ca să nu riscăm să spargem gălbenuşul şi să ne scape în albuş. Albuşul în punem direct în vasul de la mixer sau într-un castron mai mare pentru că bezeaua se va umfla substanţial si nu vrem să riscăm să nu putem amesteca cum trebuie ingredientele.

Bucătarii profesionişti recomandă să ţinem ouăle la temperatura camerei, apoi să ne apucăm de preparat. Experienţa mea mi-a demonstrat că albuşul se bate mult mai bine dacă e folosit rece, la temperatura din frigider. Se adaugă un praf de sare peste albuş şi cu mixerul se bate până se obtine o bezea tare, care nu curge. Poate fi bătut şi cu telul, dar o să ia ceva mai mult timp şi cere să ai muşchi puternici la mâini, să nu te laşi după două trei încercări. Se adaugă apoi zahărul tot. Eu folosesc zahăr tos, chiar dacă toţi specialiştii recomandă zahărul pudră. Nu se întâmplă nimic rău dacă mai rămân cristale de zahăr în compozitie când introduci prăjitura la cuptor. În privinţa măsuratului iar am o ciudăţenie. Măsor zahărul şi făina cu acelaşi recipient. Am un pahar mare de pepsi pe care il pun 3/4 cu zahăr şi plin cu vârf cu făină.

Deci, punem zahărul tot şi ne intoarcem la bătut bezeaua, până revine la forma iniţială. Adică- ţeapănă. Trebuie să fie extrem de bine bătut albuşul, astfel încât compoziţia să nu se lase pe parcurs. O să vedeţi că operaţiunea aceasta vă ia mult mai puţin timp decât v-aţi fi gândit. Pe nesimţite albuşul va deveni atât de tare, că nu veţi mai putea mesteca decât cu greu în el. Acum se adaugă pe rând lingurile de apă rece şi aromele. Cu delicateţe, nu la grămadă. În timp ce mixerul merge in continuare şi amestecă cu hărnicie, puneţi câte puţină apă, până se termină cantitatea din reţetă şi zahărul nu se mai vede aşa tare în compoziţie. O să fie o spumă compactă, albă, mai tare şi mai pufoasă decât frişca bine bătută. O lăsăm puţin deoparte şi trecem la gălbenuşuri.

Cu o lingură de lemn omogenizăm bine cele şase gălgenuşuri şi adăugăm peste ele ca la maioneză cele şase linguri de ulei. Când sunt gata, avem o maioneză lichidă, destul de bine închegată, dar nu cât să stea pe salată ( dacă asta v-aţi inchipuit). Când sunt gata amestecate, gălbenuşurile astfel tratate se răstoarnă peste bezeaua care aşteaptă răbdătoare finalul. Mixerul a ieşit deja din pâine. Nu mai trebuie decât spălat şi pus la loc. Bezeaua se amestecă cu gălbenuşurile delicat, cu lingura de lemn sau cu o spatulă micuţă, de sus în joc, astfel încât compoziţia să nu-şi piardă din fermitate, să rămână pufoasă şi delicată ca un sărut din dragoste.

După ce gălbenuşurile sunt încorporate, vine rândul făinei. Se pune toată făina odată deasupra şi cu aceeaşi lingură, sau cu o furculiţă mai mare, repetăm dansul delicat de jos în sus, al amestecului final. La sfârşit făina va fi toată încorporată şi compoziţia îşi va păstra aspectul de bezea tare avut iniţial. După cum aţi observat nu am spus nimic de praf de copt. Dacă veţi respecta paşii aşa cum sunt expuşi mai sus, nu este nevoie de adjuvant pentru creştere şi coacere. Este un blat care creşte doar datorită măiestriei cu care aţi bătut bezeaua şi aţi amestecat restul ingredientelor.

Se pregătesc tăvile de chec. Se tapetează cu hârtie de copt care se unge cu puţin ulei peste care se presară la fel de puţină făină, doar căt să nu se prindă compoziţia de hârtie. Se aprinde cuptorul care se lasă la foc potrivit şi se toarnă chechurile în tăvi, la fel de delicat ca până acum. O parte din compoziţie se opreşte şi se amestecă cu cacao, de sus în jos… Se toarnă şi compoziţia cu cacao în tăvi şi cu o furculită, uşurel, marmorăm checurile. Adică, îmbinăm cum ne pricepem mai bine cele două culori.

Punem la cuptorul cald pentru cel mult 35-40 de minute, în funcţie de aragazul fiecăruia. Acum ne punem pe aşteptat. Bine, între timp puteţi spăla vasele şi curăţa masa, ca să nu aveţi impresia că aşteptarea e prea lungă. După 20 de minute, tăvile se pot întoarce, dacă cuptorul nu coace uniform. În nici un caz nu deschidem uşa cuptorului înainte. Putem să nu deschidem decât în momentul în care checurile sunt coapte. O să vă daţi seama usor când sunt gata. Au crescut, s-au făcut dolofane, au prins o culoare arămie şi s-au desprins uşurel de pe margine. Atunci sunt numai bune de scos din cuptor. Puteţi folosi şi vechiul truc cu scobitoarea. Dacă nu se prinde nimic de scobitoare, înseamnă ca sunt bune de scos din cuptor.

Le scoateţi frumuşel cu tot cu hârtia de copt din tăvi (face minuni această hârtie de copt), o desfaceţi usor şi dezveliţi în toată splendoarea checurile aromate si pufoase. Le asezati pe platou şi le pudraţi din belşug cu zahăr pudră cu vanilie, sau simplu, după cum vă vine. Acum sunt numai bune de savurat. Dacă aveţi răbdare un sfert de oră să se intoarcă de la moară cum zicea bunica mea, puteţi să vă delectaţi cu cel mai pufos şi delicat pandişpan mâncat vreodată. Rămân pufoase mult timp, deşi vă asigur că nu vor rezista atâta în casă. Sunt excelente de servit reci, cu o cană de cafea alături, sau calde pur şi simplu doar pentru plăcerea de a savura ceva dulce.

Pofta mare!Fotografie-0407

 

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria RETETE CULINARE

4 răspunsuri la „Chec pufos

  1. Vă mulţumim! Încercăm această retetă.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s