Vine toamna

Azi nu o să vă dau bună dimineaţa. Azi o să intru fără să salut, cu sufletul în genunchi. M-am trezit cu el aşa, trist şi plâns şi nu reuşesc să-l fac să se ridice să mergem mai departe. Drumul meu de dimineaţă s-a întâlnit cu toamna. A venit sus, pe creştet de plopi, în vârtej de vânt furios şi înalt. Resemnaţi, plopii şi-au lepădat frunzele bătrâne pe alei. Ele au zburat puţin nedumerite şi s-au abandonat covor galben şi trist la picioarele trecătorilor. Sufletu-mi în genunchi, s-a întins lângă ele, să foşnească uscat sub paşii trecătorilor grăbiţi. Plânge pentru fiecare frunză abandonată în moarte, ca pentru zilele lui înmormântate deja. În fiecare frunză e o zi trecută fără rost. Luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică, ianuarie, februarie, martie…. iulie acum, anul trecut, toţi anii din urmă plini de zile ca fruzele moarte pe alei.

M-am întâlnit în dimineaţa asta cu toamna care mi-a luat sufletul şi mi-a lăsat zădărnicia. Mi-a lăsat strigătul mut al neputinţei şi al sentimentului zbaterii în zadar. Am tendinţa să închid ochii şi să mă abandonez valului ce mă va duce la fund. Aşa că în dimineaţa asta nu o să vă salut, ci o să vă abandonez vieţii şi ultimelor zvâcniri ale verii, pe voi cei tineri cu sufletele semeţe şi încrezătoare. Pentru mine a venit toamna. Mă duc să-mi renegociez sufletul…

 

Anunțuri

7 comentarii

Din categoria jurnal

7 răspunsuri la „Vine toamna

  1. Nu intotdeauna e nevoie de salut asa ca iti voi intinde o mina, un umar si vei putea vedea ca din genunchi vezi mai sus, mai departe .
    Si stind la umbra, vei vedea mai bine soarele.
    Saru’mina!

    Apreciază

  2. Oprescu, primarele capitalei noastre dragi, nu face parte dintre persoanele tare dragi mie. Îl respect pentru sutele, poate miile de pacienţi cărora le-a salvat viaţa şi îl înjur pentru a fi renunţat la asta în favoarea mizeriei politicii şi a administrării ciolanului Bucureştiului. Dar el a spus la un moment dat un lucru care mi-a rămas înfipt în minte : dacă ai peste 45 de ani, te trezeşti dimineaţa şi nu te doare nimic, înseamnă că eşti mort !
    Ori, printre lucrurile care te pot durea, şi asta indiferent de vârstă, este şi sufletul. Aşa că priveşte optimist partea plină a paharului. Te doare sufletul fiindcă trăieşti !

    Apreciază

  3. Sunt si astfel de zile, dar trec. Pentru ca totul, absolut totul este trecator, indiferent de vointa noastra. Si stii ceva? Oricat ar parea de dur, suntem singuri in astfel de clipe, nimeni nu poate sa faca nimic, TREBUIE sa ne vindecam singuri.
    Respira adanc, spune o rugaciune si iti va fi mai bine. Eu asa procedez cand simt ca ma scufund.
    Ganduri bune!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s