Dor

vis-de-dragoste-5_aae133fa5d8231Mi-a fost atât de dor de tine cândva, că universul s-a oprit în loc şi ţi-a îndreptat paşii pe drumul meu. Nici nu te cunoşteam pe atunci, doar te doream cu toată fiinţa, aşa cum eşti acum, chiar fără să-mi dau seama ce-mi doresc cu adevărat.

Mi-ai ieşit în cale când nimic nu mai părea posibil şi paşii tăi mi-au trasat cărarea atunci când furtunile vieţii mi-au acoperit cu nisip zarea. Am căzut şi mâna ta m-a ridicat, am plâns şi pieptul tău m-a adăpostit, am vrut să renunţ şi ochii tăi mi-au limpezit gândurile. Ne-au înserat amurguri înflăcărate şi ne-au trezit dimineţi limpezi.  Ne-au bătut vânturi şi ne-au acoperit zăpezi de când paşii noştri se împletesc şi se completează. Au venit însă şi primăveri, cu flori de cais şi miros de verde crud, iar noi am renăscut ca pasărea Phoenix din propria noastră cenuşă. Ard pe altarul dragostei cu foc nestins şi flacăra pâlpâie uneori când oameni răi trimit ploi furioase s-o stingă. Tu sufli blând şi răsuflarea ta îi dă energie şi o întreţine.

Mi-e dor şi acum de tine. Mă pierd în ochii tăi şi sângele-mi inundă fierbinte fiinţa. Îţi sărut mâna în tăcere şi parfumul ei mă îmbată. Îmi înclin fruntea ostenită pe umărul tău iar tu mă strângi în braţe tandru, ca pe un copil. Mor şi renasc cu fiecare sărutare pătimaşă şi iubirea mea îmbracă haine noi de fiecare dată când mă atingi. Pentru că iubirea poartă numele nostru.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Scrisorile iubirii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s