un colaj-dialog in timp si dincolo de timp
Just another WordPress.com site
Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!
the story of a human being unfolding
This WordPress.com site is the bee's knees
simte ceea ce citesti
since March 2012
The dream is freedom of the soul.
Just another WordPress.com site
haihui printre cioburi de gand
Imagine all the people, this and that
Sublimul meu, absurdul tău
- jurnal de savoir-être -
Pentru ca în viitor nu vreau să se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că până și el a tăcut"...
Grup pentru dezvoltare personală
Blog de pisici
Carti,Muzica,Concursuri.
Around five minutes ago I had this sudden revelation; that my life is quite sufficiently, tragic.
Sărisem peste lac în… comentariul postului următor!
Noroc cu tine că am văzut lacul și anul acesta, căci altfel nu am mai avut timp.
ApreciazăApreciază
🙂 Nu pleaca de acolo, sa stii! Sa vezi ce frumos e la iarna!
ApreciazăApreciază
Știu că nu pleacă. Au fost mai multe locuri pe care n-am apucat să le mai vizitez și în acest an, așa cum sunt obișnuit! Dar viața ne duce pe cărările sale, uneori mai puțin umblate. Darmi-ai dat si o idee. Să vizitez muzeul satului iarna! Cred că este aparte în timpul iernii, cu căsuțele și bordeiele sale!
ApreciazăApreciază
Ooooooooo! E fara cuvinte!! Nimic nu se compara cu covorul alb de zapada pe ulitele satelor de odinioara. Merita cu prisosinta!
ApreciazăApreciază
Acum doi ani chiar am petrecut sărbătorile de iarnă într-un sat dintre cele ce par a fi uitate într-un colț de țară, am avut parte și de zăpadă proaspătă, așa că m-am bucurat din plin de farmecul iernii la țară! Dar casele din muzeu nu le-am văzut niciodată sub covor de nea! Mai ales bordeiele, casele acelea îngropate, aș vrea să le văd iarna, să le simt căldura, pe care vara doar o poți bănui!
ApreciazăApreciază