Gânduri pentru azi

IMG_1974
Să zicem că ne-am naşte din bucurie, nu din durere ca acum. Din spuma albă a mării mânată spre ţărm de vânturile din larg.
Nu am veni pe lume din iubirea vinovată a doi oameni, ci din sărutarea castă a văzduhului cu marea, iar viaţa noastră nu s-ar contabiliza în ani, ci în minute, ore, zile, anotimpuri. În clipe de veselie, în secunde de fericire.
Fiecare oră să înceapă cu o secundă de zâmbet, fiecare zi să aibă drept început o oră de fericire pură. O oră necontabilizată în care să ne permitem să ne dăm jos măştile şi să le ştergem de praf, apoi să le aşezăm în rândul măştilor zilelor trecute, iar noi să rămânem pentru 59 de minute, 3540 de secunde fără mască, de vorbă cu adâncul din noi. Abia apoi să punem masca zilei ce începe şi să ne avântăm spre înalt. Ziua ar avea doar 23 de ore cu mască.
Să zicem că la fiecare lună prima zi ar fi de început, când, eliberaţi de măştile lunii trecute am răsufla uşuraţi. Am aduna 29 de măşti şi le-am depozita în cutii etanşe, să nu le poată distruge nicio adiere din afară, aştfel ca trăirile noastre să se păstreze intacte acolo, în cutia de care ne-am elibera mintea. N-am mai simţi nimic din ce-am trăit cu durere în acea lună, iar tristeţile, neîmplinirile, dezamăgirile ar rămâne pe veci închise în trecut. În ziua aceea ne-am spăla obrazul de fardul fiecărui zâmbet fals, ne-am spăla conştiinţa de mizeria fiecărui gând urât şi am porni la drum în luna următoare curaţi şi proaspeţi ca un nou născut.
La fel ar începe fiecare anotimp. Cu o lună în care ne-am curăţa fiecare colţişor de gând, fiecare fibră, fiecare umbră. O lună în care am uita de măşti şi am fi doar noi înşine cu bune şi rele, cu lumina şi întunericul nostru. Şi ne-am lepăda de întuneric pe rând, ca de mantii nefolositoare ce-au adunat prea mult praf îngreunându-se. Până am rămâne doar lumină,
Primăvara ar veni cu parfumul ei curat şi verdele crud, iar noi chiar l-am închide în ochi şi l-am pune în suflet, să ne hrănim cu el când ne va fi dor de floare.
Vara ar veni cu raze fierbinţi pe care le-am aduna în inimi şi le-am drămui să ne ajungă pentru lungile nopţi îngheţate ce vor veni. Toamna ne-ar fi cu miros şi dulceaţă de poamă coaptă pe care-l vom ţine-n căuşul palmei şi din care ne-am înfrupta când am flămânzi.
Iarna ne-ar orbi cu alb imaculat iar gerurile ei ne-ar troieni calea netezind-o şi ne-ar căli obrajii îmbujorându-i.
Între ele toate am fi măcar pentru un timp doar noi înşine, eliberaţi de strânsoarea dogmelor impuse de alţii şi până la urmă am învăţa să trăim fără măşti într-o lume pe care-am clădi-o pas cu pas pe nisipul fierbinte al ţărmului care între timp ar deveni dur şi translucid ca diamantul curat. Am fi bucurie şi ne-am contabiliza viaţa în anotimpuri. Am şti să preţuim cum se cuvine iubirea nemuritoare ce face văzduhul să sărute marea.
Un început de săptămână plin de înţelepciune şi împliniri să avem!

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria jurnal

5 răspunsuri la „Gânduri pentru azi

  1. Să dea Dumnezeu și Maica Precista!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ce bine-ar fi dacă-am putea… Ce frumoşi am fi atunci!
    Săptămână frumoasă, Lucia!

    Apreciază

  3. Dacă toți ne-am lepăda măștile, nu am mai avea loc pe pământ de atâtea măști atuncate. Căci uneori purtăm chiar mai multe măști în același timp, una pentru „șefu'”, una pentru colegul de muncă, una pentru vecinul ce ne face viața amară cu muzica lui,…
    Dacă ne-am lepăda măstile, viața ar fi mai luminoasă, mai caldă, mai frumoasă!

    Să ai o săptămână frumoasă!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s