Rugăminte

Bună dimineaţa, prieteni!

În dimineaţa asta vin cu o poveste care nu-i a mea şi o rugăminte.

„Numele meu e Ensaf Haidar, iar Raif e soțul meu. Anul trecut a fost condamnat la 10 ani de închisoare și 1.000 de lovituri de bici pentru ”insulte aduse islamului”. Singura crimă pe care a comis-o a fost că și-a exprimat părerea pe un blog. Raif e un om pașnic și un tată iubitor. Eu și cei trei copii ai noștri îi simțim lipsa enorm și ne temem pentru viața lui.”

Cu toţii suntem bloggeri şi rândurile noastre pot fi citite de oameni din toată lumea, lucru ce ne face să fim un pic mândri, dacă e să stăm să judecăm drept. Nu numai acesta este avantajul blogului, ci şi faptul că poţi afla poveştile oamenilor din toată lumea, poţi citi ştiri în timp util, poţi vedea dincolo de ceea ce lasă autorităţile unui stat sau altul să se vadă, sau pe care televiziunile de ştiri de la noi (că presa scrisă a dispărut ca măgarul în ceaţă) aleg să ni le îndese pe gât. Suntem o comunitate şi pentru mine această comunitate a făcut extrem de mult. Simt că am prieteni pretutindeni şi nu de puţine ori, ajutorul de care am avut nevoie a venit de la voi, chiar dacă nu am îndrăznit să-l cer. Voi aţi ştiut citi printre rânduri şi oferi un umăr pentru plâns, o vorbă caldă şi-o batistă. Unde nu mai pui că noi chiar suntem liberi să ne exprimăm orice părerea aici, sau în orice spaţiu virtual şi numai Dumnezeu ştie câte grozăvii am putut citi de-a lungul timpului.

Dar sunt ţări în care oamenii nu au acest drept. Ţări în care, dacă alegi să-ţi exprimi opiniile personale, rişti să-ţi pierzi viaţa. Şi sunt oameni care, cu toate astea, o fac. Pentru că trebuie să se ştie, pentru că s-au săturat de nedreptăţi şi de pumni în gură, pentru că au curaj. Acei oameni au familii pe care nu numai că le pot pierde, ci le pot condamna după aceea la o viaţă de mizerie, care vor fi privite cu neîncredere şi hăituite. Şi totuşi aleg să spună.

Undeva în Arabia Saudită, un om a ales să scrie. Şi a ajuns la închisoare, condamnat ca ultimul dintre criminali. Riscă pedeapsa cu moartea pentru că scrierile lui sunt considerate jignitoare pentru statul islamic. Are acasă o soţie  îngrozită care încearcă prin orice mijloace să-l scape şi trei copii. Vin la voi cu rugămintea de a le da o mână de ajutor. Nu e greu.

Femeia are nevoie de sprijin pentru a sensibiliza autorităţile germane să-i acorde sprijin. Viaţa soţului ei depinde de cât de repede ne mişcăm noi, de felul în care alegem să trecem mai departe, sau să ne oprim pentru o clipă să ne arătăm interesul. Eu am semnat. Pentru că nu suport să văd oameni hăituiţi. Pentru că vreau o lume în care oamenii să fie liberi să-şi spună oful. Să fie liberi să viseze. Vo răg s-o faceţi şi voi. Durează extrem de puţin. Şi daţi mai departe. Poate astfel acordăm unui om şansa la viaţă. E mare lucru!

https://secure.avaaz.org/ro/free_raif_badawi_loc/?bqWpUcb&v=54857

Reclame

2 comentarii

martie 6, 2015 · 6:39 am

2 răspunsuri la „Rugăminte

  1. Și eu îs înscrisă la avaaz și, când citesc ce drame trăiesc unii, săracii…când semnez câte-o petiție de-asta, mă gândesc că poate ajută. Dar oare chiar ajută?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s