O zi.

O ziIMG_2197

Am rupt din curgerea timpului o zi. Un strop micuţ din apa lui învolburată. L-am ocrotit cu palmele-adunate căuş şi l-am adăpat cu lacrimi.

Am împrumutat de la câmp auriu şi verde crud şi le-am aşezat în ochi, ca lacrimile mele să poarte aroma fânului proaspăt cosit şi gust de pâine nouă proaspăt scoasă din cuptor.

Din cântecul greierilor mi-am hrănit visele şi nopţile mi le-am luminat cu pătura întunecată a cerului spuzit de stele.

Am visat. Visele mele purtau cireşe la urechi şi parfum proaspăt de tei în floare.

Am iubit. Dragostea mi-a sângerat inima şi a colorat cu sângele meu macii câmpului.

Am plâns. Lacrimile mele au adăpat nori şi-au adunat tunete. Ochii mi-au fulgerat albastru după fiecare.

Am ocrotit. Braţele mi-au fost făcute să strângă tandru şi delicat la piept sufletele rănite de moarte.

Am vindecat. Palmele-mi adună-n ele energii de nedescris ce vindecă răni adânci şi şterge cicatrici.

Am privit. Ochi-mi poartă răni adânci de la spinii ieşiţi în cale.

Am sperat. Am îngenunchiat şi-am ridicat ochii spre cer, mi-am prins mâinile de baierile lui şi m-am ridicat.

Am suferit. Oamenii m-au tot lovit, m-au făcut bucăţi şi m-au împrăştiat în patru zări. Am tălpile rănite de cât am umblat să le adun şi să le cos bucată cu bucată înapoi. Unele bucăţi sunt şi azi lipsă, în locul lor am prins câte o petală de crin, să acopăr rana deschisă.

Am plâns şi lacrimile limpezi au adăpat cerbi falnici însetaţi de viaţă.

Am rănit şi-am smuls cu mâinile amândouă bucăţi mari din inima mea ca să acopăr rănile sângerânde.

Am furat o zi, o lacrimă limpede din fluviul timpului învolburat şi mi-am făcut din ea început. Am adunat apoi lacrimă cu lacrimă un izvor rece din care-şi adapă căprioarele puii abia născuţi.

Am furat o zi şi-am numit-o Ziua mea. Am pus-o în ramă la loc de cinste, pe peretele de răsărit. Rama ei a adunat praful tuturor zilelor trecute, s-a întunecat de furtuni devastatoare, s-a spălat în lacrimi sărate ca marea ce-şi spală ţărmul. O şterg o dată pe an şi mă închin la ea rugându-mă de putere şi sănătate. De la un timp seamănă cu o cruce. Greutatea ei mi-apasă pe umeri şi-mi întoarce ochii spre pământ. Pământul, însetat, soarbe cu nesaţ fiecare lacrimă.

Am rupt din curgerea timpului o zi. Ziua mea.

 

Anunțuri

13 comentarii

Iunie 1, 2015 · 9:39 pm

13 răspunsuri la „O zi.

  1. La mulți ani, Lucia!
    Și fiecare zi pe care o vei aduna pe răboj, să fie mai frumoasă, mai plină de bucurie și fericire!

    Apreciat de 1 persoană

  2. TIPSYNEL

    La multi ani,copil mare ce esti! Ce faci, sa stii ca faci bine, cand razi, cand plangi,cand visezi, cand ocrotesti, cand vindeci si oblojesti rani ascunse sau la vedere,cand iubesti! Sa ne traiesti multi ani sa ne incanti cu scrierile tale!
    Multa putere si multa sanatate!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Sa te bucuri de cei trei „L”:Viata lunga,limpede si linistita.
    Sa-ti fie parintii sanatosi:daca-i mai ai.
    Sa-ti fie copiii fericiti: daca ai.
    Sa-ti fie prietenii, prieteni.
    Sa-ti dea Dumnezeu cite un pic din tot ce iti doresti si primeste un pic si de la noi, cei de prin Cluj.
    La multi ani!

    Apreciat de 1 persoană

  4. La mulţi ani frumoşi, Lucia dragă!

    Apreciat de 1 persoană

  5. Să îţi păstrezi intact sufletul aşa cum ţi-l dibuim noi pe aici, mare, luminos, senin, bun. Sănătate, om frumos…

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s