Azi

Azi vine iarna peste noi,
anume
Şi ne găseşte singuri
pe-amândoi
În câte-un colţ întunecat
de lume
Tânjind la vremea când, încă,
eram doi.

294976_283521961774447_370803491_nŞi bate crivăţul
pe la ferestre
Iar lemnul geme greu
cu icnet lung
Petalele sucombă trist
în glastre
Şi-un greier mic îşi tace
cântecu-n
amurg.
Nori cenuşii coboară grei
din munte
Să stingă-ncet viaţa-n ochi
ce ard,
Deasupra noastră stele
însingurate
Se scutură-ameţite
din înalt.
Azi mor şi eu cu fiecare
clipă
Ce-aşterne flori de gheaţă
pe asfalt.

Şi vine iarna peste noi,
iubite
Nici nu mai ştim de-am fost
vreodată doi.
Când reci zăpezi ne-au troienit
cernite
Şi-orice gând a îngheţat
în noi.

Anunțuri

8 comentarii

Noiembrie 17, 2015 · 8:18 am

8 răspunsuri la „Azi

  1. Nu e de spus, e de umblat cu picioarele afundate adânc în zăpada gândurilor proprii. Poate rămâne loc de un uşor oftat.

    Apreciază

  2. Cu mâna goală ți-ating gândul înghețat, să-ncerc să-l încălzesc, să nu mai doară. Aprinde lămpi de veghe într-o seară, și ‘nalță rugă, pentru visul ce-a zburat.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s