Îmi plouă

Îmi plouă uneori.
Picurii cad pe rând
sâcâitori şi reci.
În jurul meu se-adună bălţi
întinse, cenuşii.
E trist,
şi-i lacrimă ce doare.
E oboseală veche
peste bătaie de inimă
furată.
Cât o clipire,
cât o aripă de colibri
în zbor.
Mi-e frig.
Mi-ascund privirea
şi mi se face dor.
De ploaie pe mare.
De dulce şi sărat amestecate
peste amar adânc.
Dor de petală albă,
plânsă.
De bradul din munte
sub stropii de cer.
Dor de munte
sub ceaţă.
Dor de-o inimă-n palmă.
Aş vrea să înţeleg
şi să nu mai doară.
Când inima bate
în palmă,
mintea
de ce nu adoarme? 

11811446_718346614958644_7300993154423547565_n

Anunțuri

9 comentarii

Din categoria Frânturi de gând- poezie, Uncategorized

9 răspunsuri la „Îmi plouă

  1. Să-ţi fie soare, zic! 😉

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ce frumos îţi plouă…!

    Apreciat de 1 persoană

  3. E dor de primăvară timpurie,
    E strop de ploaie ce n-ai vrea să fie,
    E dor de ducă înspre calda vară,
    E somnul rațiunii, într-o doară.
    Apoi, te vei trezi în dimineață,
    Uitând de visul ploii și de ceață.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s